Ce inseamna sa fii vulnerabil? Este periculos pentru noi sa ne aflam intr-o astfel de stare? Ce se intampla de fapt cu noi, cand spunem ca suntem vulnerabili? Si de ce oamenii profita cel mai mult de acest moment?

Ideea de a fi expusi asa cum suntem cu adevarat, ne sperie. Pentru ca nu vrem sa dam satisfactie celor care vaneaza astfel de puncte slabe. Celor care asteapta momentul ca tu, sa-ti predai armele, sa gresesti, sa te lasi coplesit de emotii, sa renunti in a mai fi puternic si in control. 

Momentul tau de vulnerabilitate, inseamna starea ta reala de a fi si pe care o lasi vazuta de toti. Intr-adevar, in astfel de momente noi ne predam. Ne dam voie sa fim asa cum suntem, sa traim emotia care predomina in noi. Luam o pauza de la a fi puternici si in control.

Profunzime

Este ciudat cum numim ceva atat de intens, o slabiciune. Dar asta pentru ca ne este frica de propiile emotii. Nu prea vrem sa ne cunoastem cu adevarat. Emotiile ne-au facut tinte usoare. Si daca nu esti obisnuit sa traiesti dupa cum simti, vei putea fi ranit foarte usor.

Cand esti vulnerabil si nu te cunosti, crezi cu usurinta ca este o slabiciune, de care altii pot profita in voie. Si chiar asta se intampla. Oamenii profita atunci cand lasi garda jos. Te ranesc iar tu ii lasi sa faca asta. Pentru ca nu te cunosti, nu stii ce vrei, nu stii ce ai nevoie si crezi ca singur nu vei reusi.

Vulnerabilitatea te face sa vrei un umar, pe cineva care sa fie in preajma ta, sa te ajute sub o forma sau alta. Vrei ceva sau pe cineva care sa te salveze. Cauti cu disperare o evadare si te agati de prima sursa care iti apare in cale. Doar ca nu asta e calea. Nu cauti unde trebuie. Continui sa fugi de tine doar pentru ca te sperie profunzimea ta.

Slabiciunile tale sunt taria ta

Un om care se cunoaste, isi expune adevarata stare fara sa-i fie frica. Fara sa se simta slab fata de propia lui fiinta. Cei care se cunosc, nu mai simt nevoia de demonstra nimic nimanui. Chiar si atunci cand sunt cei mai vulnerabili, ei isi cunosc starea si o accepta.

Sunt constienti ca trec printr-un proces si nu au nevoie neaparat de cineva care sa-i salveze. Asta nu inseamna ca vor refuza o mana de ajutor insa, nu o vor accepta de la oricine. Pentru ca uneori, cei care te simt vulnerabil vor profita de ocazie. Doar ca atunci cand te cunosti, nu se poate folosi nimeni de sensibilitatea ta. Care de altfel, este una de moment.

Vulnerabilitatea creaza deseori confuzie si anxietate. Ai tendinta de a te increde in prima persoana care iti ofera atentie. Si nu stii intotdeauna intentia ascunsa a celui care se ofera sa fie langa tine. Datorita emotiilor care te coplesesc, accepti cu usurinta sfaturile altora. Uiti ca tu esti sursa lucrurilor de care ai nevoie.

Si nu doar asta uiti…ci si faptul ca, slabiciunile tale sunt sursa puterii tale.

Accepta-ti punctele slabe

Este dureros sa-ti vezi sentimentele luate in deradere sau respinse. Si prima masura de precautie pe care o luam, pentru a nu ne mai lasa in voia emotiilor, este sa ne inchidem in noi. Sa punem niste ziduri inalte in jurul inimii si sa nu ne dam voie, sa simtim prea multe.

Fiind mai rece, mai rational, ai impresia ca esti protejat. Fugi de propriile tale emotii si crezi ca asa ai control. Emotiile ne fac mai buni, mai toleranti, mai dispusi sa experimentam. Ne fac sa iertam, sa iubim, sa oferim. Iar cei care profita de vulnerabilitatea altora, o fac pentru ca ei sunt cei cu adevarat slabi.

Dar sa nu uitam ca toate starile noastre sunt temporare.  Nu ar trebui sa ne sperie momentele de vulnerabilitate. Sa credem ca ne-am pierdut definitiv si ca suntem slabi. A ne accepta slabiciunile inseamna putere. Cand noi ne acceptam asa cum suntem si nu mai vrem sa demonstram ca suntem intr-un fel sau altul, nimeni nu poate profita de noi.

Solutia se afla in tine

Se spune ca, atunci cand pui o intrebare, jumatate din raspuns se afla in intrebare. Daca ne facem o obisnuinta din a ne intreba pe noi, ce se intampla cu noi, vom gasi raspunsul. Vom gasi solutia si nu va mai fi nevoie sa depindem de altii.

Problema apare atunci cand, in momentele de cumpana, ne grabim. Fie influentati de frica, fie influentati de durere. Ratiunea noastra aproape ca nu exista. Ne pierdem increderea in noi, in alegerile noastre, in capacitatea noastra de a discerne. Pentru o clipa credem ca oricine altcineva are raspunsul si solutia, mai putin noi.

Ce putem face in astfel de momente? Sa asteptam! Sa nu ne mai grabim, sa nu ne mai speriem de propriile noastre sentimente si ganduri. Sa nu ne mai pese de cei care ne judeca, care rad si se bucura de starea noastra proasta. Sa nu uitam ca avem tot ce ne trebuie in noi, ca sa depasim momentul.

 In incheiere

 Toata lumea este vulnerabila. In aceasta privinta sa nu ai indoieli. Doar ca nu toata lumea stie cum sa depaseasca astfel de momente. Atat timp cat noi vom continua sa ne tememem de ceea ce simtim si gandim, vom putea fi usor de ranit.

Altii ne vor influenta, ne vor manipula, de altii vom depinde. Si nu asta vrem, nu asta meritam.

Asadar, draga suflete, nu te mai grabi sa fugi de tine. Momentele de slabiciune vin si pleaca. Nu uita ca tu esti sursa pentru tot ceea ce iti doresti si vrei. Tu ai raspunsul, tu ai solutia.

Tot ceea ce conteaza, este cum alegi tu sa reactionezi la ceea ce ti se intampla.