Oameni politicosi

M-am lovit de foarte multe situatii in care am crezut cu tarie in cuvintele si comportamentul oamenilor politicosi. Pe atunci nu faceam diferenta intre niste cuvinte frumoase, atent selectate si  intentia acestora.

 

Pana cand am descoperit ca, oamenii politicosi nu au de fapt nici o intentie reala. Ci una care protejeaza aparentele.

 

In urma cu 3 ani, am facut ceva care mi-a oferit confirmarea reala la ceea ce deja stiam. Si nu as fi facut acest lucru daca acel om politicos nu ar fi fost atat de insistent in politetea lui.

 

Insarcinata fiind, mergeam des in parcul de langa blocul in care locuiam, pentru a ma plimba.

 

Asa am avut ocaziile nenumarate de a lua liftul impreuna cu vecinul meu, care ori de cate ori ma vedea, imi adresa cateva cuvinte de incurajare in ceea ce privea sarcina precum si cheltuielile pe care aveam sa le facem ca si parinti. 

 

Intr-o zi, eu si partenerul meu am coborat impreuna iar vecinul a fost si el prezent. De data asta discutia s-a lungit si inafara liftului. Pana sa ajungem la iesirea din scara, vecinul ca de obicei, termina conversatia cu : Orice aveti nevoie nu ezitati sa-mi spuneti.

 

Stiam exact ca tot ceea ce ,,era nevoie,, pentru venirea copilului pe lume, nu reusisem sa ating nici 10%. Mai ales ca unele cheltuieli deja ne depaseau bugetul. Fara sa ma gandesc a 2-a oara, i-am raspuns vecinului: daca tot insistati, noi am avea nevoie de un carucior. Dar simtiti-va liber sa ajutati cu ce puteti.

 

Atat partenerul meu cat si vecinul au ramas socati. Ca sa salveze situatia, partenerul meu mi-a spus ca nu este nevoie sa-mi fac griji ca nu avem un carut acum. Pe parcurs vom putea cumpara tot ceea ce era nevoie.

 

Vecinul inca era mut iar cand ne-am luat la revedere acesta ne-a spus ca, vedem noi cum facem si o rezolvam. O alta incurajarea politicoasa…

 

Partenerul meu s-a simtit extrem de rusinat de ceea ce eu tocmai facusem. L-am intrebat de ce simte prost, avand in vedere ca vecinul parea extrem de serios cand s-a oferit sa ne ajute. Nu facusem decat sa testez exact pe moment intentia unui om politicos.

 

Nici atunci si nici acum nu cred ca, acel om extrem de politicos a privit reactia mea ca fiind una politicoasa. S-a simtit stanjenit. Posibil ca acest sentiment de disconfort pe care l-a avut, sa fi crezut ca este din vina mea.

 

Insa eu nu sunt de aceasi parere. Pot doar sa sper ca, experienta vecinului cu mine l-a invatat ceva.

 

Inteleg ca politetea este vazuta si chiar ceruta sa fie parte in relatiile noastre de orice fel. Cu ajutorul ei putem preveni anumite conflicte sau chiar sa primim ceea ce avem nevoie. Politetea ne apara interesele si ajuta la obtinerea lor. Dar nu garanteaza ca intentia este una adevarata.

 

Nu vad nimic nepoliticos in a te exprima intr-un mod real si constient. Grija noastra ca lumea nu ne va vedea cu ochi buni daca nu zambim si vorbim politicos, a depasit cu mult grija propriului nostru caracter si adevaratelor noastre intentii.

 

Unii oameni prefera validarea din partea celorlalti decat certitudinea ca ei sunt intr-un anumit fel. Pentru unii, mai de pret este aparenta exterioara, pentru ca este incurajata la un nivel inalt. Si nu este incurajta doar de cei ce prefera imaginea exterioara, ci si de cei care nu spun nimic atunci cand pot observa falsitatea.

 

Devenim cu totii politicosi in fata adevarului. In fata faptului implinit nu prea avem ce sa facem cu politetea decat, sa o dam la oparte si sa acceptam ceea ce se afla in fata noastra.

 

Nu conteaza daca constientizei sau daca realizezi ce se intampla in fata ta, atat cat conteaza cum reactionezi. Sa aflii un secret nu este important, ci ceea ce faci cu el dupa ce l-ai descoperit. Nu intotdeauna tot ceea ce spunem chiar inseamna ceva . De cele mai multe ori nu ne asumam tot ceea ce spunem.

 

Uneori vorbim doar ca sa avem ce vorbi. Nu prea ne intereseaza daca din tot ceea ce vorbim este macar un lucru pe care sa-l facem. Conteaza ca ceilalti sa ne asculte si sa ne dea ,,aprobarea,, pe care o cautam.

 

Politetea nu este o calitate si nici o stare. Este o forma de exprimare care ocoleste intotdeauna modul direct de exprimare.

 

Nu trebuie sa fii politicos. Ci sa stii cum sa te exprimi politicos chiar si atunci cand o faci intr-un mod direct sau sincer. Iar atunci cand te exprimi fara ocolisuri si fara ascunzisuri, nu poti fi perceput politicos. Atunci tu devii nepoliticos doar pentru ca ai deranjat egoul cuiva.

 

Sinceritatea si politetea nu pot sta la aceasi masa. Pentru ca sinceritatea dezvaluie pe cand politetea acopera. Alegerea ne apartine in ceea ce priveste modul de exprimare si mai ales modul in care actionam.

 

Nu este o problema daca nu vrem sau daca nu avem ce sa oferim cuiva. Fiecare are dreptul de a oferi cui vrea, cum vrea si daca vrea. Problema este ca desi nu avem nici o intentie de a oferi, noi creem sperante false celor care chiar au nevoie de ajutor.

 

Sa nu ne mai oferim ajutorul doar pentru a fi politicosi, daca stim ca nu avem nici o intentie de a-l pune in practica. S-ar putea sa fim pusi in situatia in care, chiar ni se va cere sa facem ceea ce am spus. Chiar pe moment…