Cat de placut este sentimentul de eliberare! Cat de bine te poti simti atunci cand, esti bine cu tine, poti respira in voie, poti fi asa cum vrei tu. Observam in jurul nostru anumiti oameni care, au o liniste si o pace incredibila pe fata lor. Vietile lor par sa fie echilibrate si armonioase. Si indiferent, de ce are viata sa le arunce in fata, ei reusesc sa depaseasca momentul.

Cum este posibil asa ceva? Care este secretul acestor oameni? Un mod simplu de a explica acest fenomen, este ca acesti oameni, au acceptat adevarul pe care viata il arata. Uneori, fara sa ne dam seama, noi ne punem in calea adevarului. Ne prefacem ca nu vedem, ca nu auzim, ca nu intelegem.

De ce facem noi asta? Nu ar fi mai simplu ca, de la bun inceput sa scapam de suferinta si regrete? Desigur. Toti raspundem cu da in teorie😊. Insa, in practica ne sabotam.

Asteptari iluzorice

Majoritatea starilor noastre negative si a depresiilor, o constituie asteptarile pe care le avem, de la o persoana sau de la o situatie. Dar in general, de la oameni. Unii dintre noi ne dedicam altora, uitand complet de nevoile noastre. Ignoram strigatul interior care, ne indeamna sa ne intoarcem catre noi.

Ne invartim in jurul celor care, au nevoie de noi, care ne cer toata atentia si dragostea de care dispunem. Iar noi, in iluzia noastra, speram ca acesti oameni, in care investim timp, energie, iubire, incredere, sa ne ofere si ei acelasi lucru la schimb.

Este firesc ca la un moment dat, sa ramai secat. Continuand sa oferi fara a primi la schimb, este imposibil sa ramai bine cu tine si bine pentru ceilalti…

Frustrarile cresc

Indiferent de ce aspect al vietii vorbim, fie ca este vorba relatii, munca, familie, atunci cand avem asteptari si, ne agatam de acele asteptari, avem de suferit. Si ce asteptari avem noi? Ca oamenii se vor schimba. Ca circumstantele se vor schimba. Iar de aici incepe drama.

Pentru ca nu obtinem aprecierea pe care o meritam, pentru ca nu obtinem nimic din ce am investit, frustrarile continua sa creasca. Si vor creste pana in acel punct in care, refuzam sa credem, ca nu am pus semintele in solul potrivit.

Din pacate exista si asa ceva. Indiferent de cat de bune sunt semintele tale (intentiile si actiunile), daca pamantul nu este bun (persoana sau situatia), atunci nu va creste nimic. Si chiar de oferi sanse, mai mult efort, mai multa implicare, tot nu va fi roditor.

Cand este momentul sa ne oprim?

Daca ai observat, la inceputul unei relatii sau proiect, esti foarte entuziasmat. Vrei acea persoana sau acel lucru si, te arunci cu toata viteza inainte. Pui pe masa toate cartile tale bune si, astepti ca si de cealalta parte, sa se intample acelasi lucru.

Dar surpriza! Rezultatele intarzie sa apara. Desigur, nu vrei sa renunti asa usor, mai ales daca tolerezi, esti rabdator si intelegator. Continui sa dai sanse pe baza unor promisiuni si asteptari iluzorice.

Cu alte cuvinte, incerci sa te convingi pe tine, ca este in regula sa ignori semnalele de alarma. Desi, in interiorul tau stii ca, ceva nu este in regula, refuzi sa vezi ca ai facut o alegere nepotrivita. Problema cea mai grava este ca, tu incepi sa crezi ca nu faci suficient, ca la tine este o problema. Si uite asa, tu te departezi de tine, de intuitia ta, de principiile tale.

Ce se intampla mai departe? Te pierzi prin asteptari, frustrari, manipulari, suferinta si neputinta. Daca nu poti schimba persoana sau situatia, incepi sa te schimbi pe tine, pana cand, nici tu nu te mai recunosti. Adevarul este ca, ai ales sa te minti. Nu ai acceptat ca, acea persoana sau situatie, nu a fost pentru tine de la bun inceput.

Si probabil vei spune: dar nu ai cum sa-ti dai seama de la inceput. Ba da! Actiunile si inactiunile vorbesc mai tare decat orice.

Nu esti singurul/singura care face alegeri nepotrivite

De cele mai multe ori, oamenii se tem sa-si expuna greselile. Cel mai probabil, le este rusine de esec sau de ce vor spune ceilalti.

Viata ne da din plin experiente. Atat bune cat si rele. Aceasta este calatoria fiecaria dintre noi. Nu exista om care sa nu greseasca, care sa nu faca alegeri proaste. Prin urmare, nu trebuie sa-ti pese de parerea celorlalti. Nu te chinui sa ascunzi durerea, pentru ca la un moment dat tot va iesi.

Nu-ti sacrifica viata, doar pentru a arata bine la exterior. Ce folos, cand interiorul tau este distrus complet? Lasa-i pe ceilalti sa vorbeasca, sa rada, sa se bucure de durerea ta. Le va veni si lor randul.

Asadar, cand observi ca ai facut o alegere nepotrivita, nu te ascunde. Mai ales de tine. Nu continua sa participi intr-un loc in care, nu-ti sunt vazute si apreciate meritele. Nu uita ca, viata nu se opreste la prima cazatura. Un infinit de oportunitati te asteapta, ca tu sa te decizi. O iau de la capat!

In concluzie!

Pare imposibil sa traim fara asteptari. Insa, esenta consta in a lua totul pe etape. Iti poti dirija aceaste asteptari spre tine. In loc sa-ti proiectezi rezultatele dorite in mainile altcuiva, aseaza-le in mainile tale. Nu pierde timp pretios, incercand sa schimbi ceva sau pe cineva.

Asteptarile vin doar atunci cand, tu crezi ca altcineva ti le poate satisface. Cand crezi ca singur/singura nu ai sufienta putere si nici resursele necesare. Dar acestea sunt doar frici. In realitate, este doar mintea ta setata sa gandeasca limitat.

In momentul in care suntem centrati si intelegem ca, in noi avem comori inestimabile, nimeni nu va fi mai bun ca tine si nu va avea mai mult decat tine. Si atunci, tu nu vei mai oferi ca sa primesti. Ci vei oferi, pentru ca ai destul.

De la asteptari la acceptare nu este decat un pas. Acela de a-ti pune bazele in tine si de a elibera acele situatii si acele persoane, care iti cauzeaza suferinta.