Nu ai niciun produs in cos.
Dezvoltare personala, Psihologie si mindfulness
Cum depasim depresia?
05
iul.
iul.
Este usor sa dam sfaturi celor care trec prin stari de anxietate si depresie. Mai ales daca nu stim ce inseamna sau daca nu am trecut prin astfel de momente. Plus ca, sunt multi care critica si iau in deradere depresia celorlalti. Si atunci nu este de mirare ca, nu putem sa vorbim despre asta cu orisicine.
La fel ca si mine, sunt multi care au trecut si continua sa treaca, prin fel de fel de stari mai putin placute. Si nu ma refer doar la oboseala si responsabilitati.
Ma refer la acele momente coplesitoare de durere sufleteasca si psihica, care apasa extrem de mult. La acele momente de cumpana care te fac sa te intrebi: ce fac cu viata mea? Incotro ma indrept?
Reprimam pana intr-un punct
Putem sa mascam aceasta depresie sau anxietate foarte mult timp si nimeni sa nu-si dea seama de gravitatea problemei. Si nu cred ca de rusine vrem sa mascam aceste stari, ci datorita criticii, etichetelor si a neintelegerii pe care o intampinam din partea celorlalti.
Astfel de momente nu pot fi depasite usor. In schimb, ele cresc in interiorul nostru afectandu-ne viata de zi cu zi si relatiile cu cei din jur. Daca nu suntem atenti la primele semne care ne arata ca ceva ne apasa, ajungem sa fim consumati in intregime de aceasta depresie.
Si atunci ce putem face? Din experienta proprie am invatat un lucru extrem de valoros. Sa accept ca ceva nu este in regula cu mine si ca este nevoie sa fac ceva in aceasta privinta. De cele mai multe ori am depasit astfel de faze (care au fost repetitive) prin propria mea vointa.
Am avut curaj sa stau de vorba cu mine insumi si sa aflu care este adevarata problema. Sa nu credeti ca a fost usor. De cele mai multe ori ne mintim pe noi insine, nu stim sa fim sinceri. Asta pentru ca ne sperie adevarul despre noi.
Apelam la specialisti sau ne rezolvam singuri problemele?
Au fost si momente (rare) cand depasita de situatie am apelat la psiholog. Stiti ce am observat? Ca nu am putut fi eu insumi. Nu am vorbit deschis asa cum o fac cu mine insumi.
Dar cel mai important aspect, a fost sa-mi dau seama ca solutia si decizia a stat in mainile mele. Dintotdeauna. Nimeni nu poate lua decizii in locul tau pe care sa si le asume mai tarziu.
Mai mult decat atat, specialistii nu pot decat sa deduca (bazandu-se pe informatiile pe care le dai, care pot fi incomplete sau eronate) ceea ce se petrece cu tine.
Ei te pot asculta cum nimeni altcineva nu o face. Te pot ajuta sa pui intrebarile corecte sau acele intrebari la care nu te-ai gandit niciodata.
Poti face un infinit de sedinte ca decizia tot la tine se afla. Desigur ca sunt si progrese. Aflii mai multe despre tine si mai ales despre psihicul tau dar, exista si o parte negativa pe care nu o sesizezi la inceput.
Nu mersul la psiholog, banii si timpul pe care-l consumi reprezinta o problema. Ci faptul ca ti-ai format un obicei, o dependenta de a apela la altcineva pentru a-ti rezolva problemele.
Specialisti au nevoie de tine mai mult decat ai tu nevoie de ei
Acest subtitlu s-ar putea sa irite insa nu asta este intentia mea. Nu vei gasi nici un specialist care sa spuna: Nu ai nevoie de mine, poti si singur . Ei te vor incuraja sa continui, sa faci progrese si in cele din urma sa gasesti solutia.
Si ei au nevoie sa se simta bine stiind ca te-au putut ajuta. Dar nu vor indrazni sa-ti spuna ce sa faci, cum sa faci pentru ca au niste limite ce nu pot fi trecute.
La fel ca si noi oamenii de rand fara specializare in psihologie, sunt si ei oameni. Iar ca si oameni sunt supusi greselilor. Au si ei griji, responsabilitati chiar si stari de anxietate. Poate ca si ei apeleaza la randul lor la un alt pshiholog.
Sa nu uitam ca, specialistii sunt angajati, nu Dumnezeu.
Nu descurajez mersul la psiholog, ci incurajez discutia sincera cu tine insuti. Sa intelegi ca in tine sta puterea de decizie si gasirea unei solutii potrivite tie. Iar daca simti nevoia sa mergi neaparat, fa-o deschis, fara jena.
Asa vei putea trece mai repede peste situatia in care te afli. In sensul in care tot tu vei stii ce sa faci, nu psihologul.
Cum depasim depresia?
Fiecare dintre noi credem intr-un Dumnezeu ,,personalizat,,. Ce stim in teorie nu conteaza atat de mult asa cum conteaza, ce stim in simtire. In inimile nostre il simtim pe Dumnezeu diferit. Ce este cu adevarat important, este sa-L simtim.
Ma repet, nu teoria despre El sau ce iti spun altii conteaza. Ci ceea ce simti tu in interior.
Poate te intrebi ce legatura are asta cu depresia pe care o ai, dar are. Nimeni nu te va putea cunoaste cu adevarat sau ce nevoi ai, decat tu si El/Ea/Universul. Numeste-L cum vrei tu.
Este foarte important sa te cunosti pe tine insuti si nu doar la suprafata, ci in profunzime. Atunci cand te cunosti poti afla imediat de unde vine problema, ce ar trebui sa faci si cum.
Nu pocnind din degete. Prin rabdare si blandete fata de tine insuti. Critica este si ea benefica, dar nu exagerata.
Pastilele au si ele efectele lor dar creaza dependenta. Specialistii au si ei meritul lor dar sunt scumpi si limitati in sfaturi. Apropiatii nostrii ne pot intelege, ne pot spune direct ce putem face (daca stiu prin ce trecem), ne pot influenta dar consecintele le supotam noi.
Si atunci, care ar fi cea mai buna metoda de a scapa de o depresie?
Cunoaste-te pe tine insuti! Probabil ca multi s-au cam saturat sa tot auda acest sfat. Dar nu este un sfat. Este o necesitate, o datorie fata de tine insuti. Unii fac din asta o menire, altii isi schimba radical viata. Restul raman in bezna, rataciti si confuzi pentru tot restul vietii.
Daca ma cunosc pe mine insumi, nu o sa mai am probleme?
Ba da o sa mai ai. Doar ca vor fi de moment. Le vei putea depasi. Vei putea evolua si vei putea vorbi deschis fata de oricine. Asta pentru ca faci asta inainte cu tine insuti.
Vei putea sa te ierti si sa-i ierti pe ceilalti. Iar asta ajuta enorm in toate aspectele vietii tale.
O alta lectie valoroasa pe care am primit-o, a fost cea in care am invatat sa multumesc atat pentru ce mi se da, cat si pentru ce mi se ia.
Uneori ceea ce pleaca din vietile noastre este un castig.
Wonderful discoveries _ Lily you touch on a lot of valuable points – spot your depression, important to express your feelings to yourself and others, know yourself, take charge of your recovery, reframe negative thoughts, practice self compassion and mindfulness, have gratitude……. in my opinion these activities contribute to more wellbeing……