Ce lasam copiilor mostenire?

ce lasam mostenire perspective dezvoltare personala 1.png

 

Celor care au copii multa sanatate si fericire, celor care nu au, sa nu-si doreasca. Cam asa spune un proverb care ascunde mai multa intelepciune decat pot unii sa inteleaga.

Cei care sunt parinti stiu exact ce inseamna un copil in viata lor. Si nu vorbesc doar despre frumusetea si implinirea ta ca om atunci cand un copil isi face aparitia.

Dincolo de planificarea unui copil, de sarcina si de venirea lui pe lume, ne asteapta schimbari majore, ce ne schimba in profunzime. Si nu doar in lapte si miere…

Datoria noastra ca si parinti este sa-i protejam, sa-i iubim si sa-i educam. Ii pregatim pentru o lume care nu va fi blanda cu ei. Pentru o viata in care vor trebui sa lupte pentru supravetuire, sa se integreze , sa evolueze intr-un sens cat mai bun cu putinta. Cel putin asta ne dorim noi ca si parinti pentru ei.

Am vrea sa-i scutim de propriile noastre greseli, de suferinta, de lectii si de experiente nu tocmai placute. Am vrea sa-i protejam de uratenia pe care noi cei „mari” o vedem, de griji si responsabilitati.

Daca s-ar putea sa ne sacrificam propria viata pentru ca ei sa traiaca mai bine si mai frumos, am face-o fara sa clipim.

Dar nu de martiri au nevoie copiii nostri. Ci de parinti in viata, sanatosi si fericiti ca sa-i poata ghida in salbaticia vietii.

Sa nu ne mai mintim copiii!

Stiu ca ne este foarte greu sa le explicam copiilor nostri situatii de viata care sunt oribile de suportat. Dar aratandu-le realitatea este mult mai sanatos decat o imagine falsa.

Inteleg ca pana la o anumita varsta ii lasam sa traiasca si sa se desfasoare in taramul lor magic, dar nu putem face asta la nesfarsit.

Copiii vor creste iar perceptia lor asupra vietii se va schimba. Important este ca aceasta schimbare, sa nu fie una brusca care sa-i dezamageasca. Iar aici intervenim noi.

Bine ar fi ca aceasta interventie sa fie una graduala care sa le arate ca lumea are si bine si rau. Sa-i invatam sa faca diferenta si sa ne straduim sa-i convingem ca, binele tine si de ei. Nu doar de cei maturi.

Asta inseamna sa le dam responsabilitati? DA! Si mai mult decat atat. Sa-i facem constienti (ma repet: treptat!) de propriul lor comportament, de actiunile si alegerile lor. Mascand realitate fata de ei, inventand tot felul de explicatii doar pentru a-i proteja, nu le facem bine.

Lasa-i sa greseasca!

Stiu ca nu este usor! Nu ne lasa inima sa-i lasam sa greseasca sau sa descopere singuri ce inseamna pericolele, dar este necesar. Foarte multi parinti cocolosesc atat de mult copiii incat, atunci cand se fac mari, acestia asteapta ca altcineva sa le rezolve problemele.

Nu vor dezvolta capacitatea de adaptare, schimbare sau gasirea unor solutii pentru ca nu sunt obisnuiti. Mami si cu tati au avut grija de tot si l-au ferit pe cel mic pana cand acesta, a devenit dependent de acest confort magulitor.

Nu zic sa nu ne rasfatam copiii sau sa nu incercam sa-i aparam. Dar excesul nostru de zel, mai tarziu va fi extrem de daunator pentru ei.

Nu exista un singur mod sau cel mai bun mod de a ne creste copiii si de a-i educa. Exista opinii, experti si doctori care ne pot da diverse sfaturi necesare. Fiecare parinte face aceasta crestere si educatie in felul lui. In functie de ce stie, cat stie. In functie de ce crede ca este mai bine, fiind intotdeauna supusi greselilor.

Educatia copiilor

Mai important decat orice, este ceea ce ii invatam pe cei mici. Ce fel de pregatire si repere le oferim. Multi facem greseala de a spune „daca eu nu am avut, macar copilul meu sa aiba,”. Sa aiba ce? De ce nu ne concentram pe cine vor fi ei in loc de ce or sa aiba?

De avut vor putea sa aiba prin fortelor lor proprii. Dar daca nu stiu cine sunt, cum sunt, nu vor putea construi nimic. Vor avea totul de-a gata si atunci nu e de mirare ca, inca o generatie vor fi total inapti. Incapabili de a vedea si respecta adevaratele valori. La randul lor vor da nastere unor altor generatii la fel de incapabile.

Ce lasam copiilor mostenire?

Cum sa fie o lume mai buna pentru copiii nostri si cum ei sa dea nastere unei lumi mai bune, daca ceea ce ii invatam este doar superficialitate? Veti spune ca nu este adevarat ce spun, ca voi nu va cresteti copiii superficial…poate altii dar nu voi.

Un singur mar stricat este de-ajuns ca o intreaga recolta sa fie distrusa.

Daca fiecare dintre noi am inceta sa ne comparam copiii cu ai altora, am creste niste copiii autentici, puternici si pregatiti sa infrunte lumea. Daca incetam sa-i fortam sa aleaga ce vrem noi si nu ce vor ei, vom vedea niste oameni creativi, increzatori in propriile lor alegeri.

Sistemul educational oferit de fiecare societate in parte, nu ofera acea educatie despre omenie, fericire, compasiune si integritate. Nu incurajeaza la cunoasterea proprie, la identificarea gandurilor personale sau la intelegerea interiorului.

Nu, pentru ca sunt multi care ii vor pe copiii nostrii si pe ai alotora docili si usor de manipulat. Dar tu ca parinte poti sa-ti indemni copiii sa se cunoasca. Sa fie mai mult atenti la cine sunt, cum se simt, ce vise au.

Foarte multi dintre noi tragem din greu sa le lasam copiilor o casa, o masina, eventual o suma de bani in cont. Sigur ca toate aceste sacrificii si eforturi sunt facute din dragoste, nu? Desigur…din dragoste si prostie!

De ce prostie? Pentru ca toate aceste eforturi pe care tu le faci ca sa aiba copilul tau un confort material, iti fura din timp, sanatate si atentia pe care ai putea sa o acorzi odraslei tale. Sa-i observi caracterul, comportamentul, gesturile, gusturile, talentele, creativitatea. Practic sa observi tot!

Daca copilul vine plangand acasa ca nu are tenesi ca vecinu’ sau nu stiu ce jucarie, tu te dai peste cap si-i cumperi. Nu ai vrea sa te faci de ras si nici ca el sa fie mai prejos in fata altor copii.

Dar nu mai bine il iei intr-un loc unde alti copii nu au cu ce sa se incalte? Ca sa vada cat de bine este si cu ceea ce are?

Dragi parinti…

Sa lasam copiilor nostrii o mostenire cu adevarat valoroasa. Atat prin puterea exemplului cat si prin valorile in care credem. Sa-i invatam sa fie fericiti, rabdatori, increzatori, independenti. Sa ne asiguram ca vor stii sa faca diferenta intre bine si rau, ca isi vor asuma responsabilitatea pentru tot ceea ce fac.

Ca vor stii sa aprecieze ceea ce au si vor respecta atat viata lor cat si a altora. Sa le aratam ca pot trai si cu multi bani dar si fara. Ca o minte autentica poate creea din nimic. Ca lumea si viitorul acesteia vor depinde de ei…




Ti-a placut articolul si doresti sa te informam cand publicam noutati?





Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul, pentru a oferi functiile retelelor sociale si pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor nostri pentru a-ti oferi experiente deosebite, pentru a analiza traficul si modul de utilizare si pentru a-ti personaliza serviciile noastre. In cazul in care alegi sa continui utilizarea website-ului nostru, esti de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.